Parohia Lipanesti

***

      Comuna Lipăneşti este aşezată pe şoseaua Ploieşti – Cheia – Braşov, pe DN1 A, la 15 km de Ploieşti. Aici s-au descoperit câteva monede  dacice, dar nu există dovezi că a existat un aşezământ din vremea aceea. Incert este şi faptul că pe Valea Teleajenului a existat o cetate de apărare, arsă de Vlad Ţepeş, aflat în urmărirea fratelui său, Radu. Dovezi clare există însă, că satul a avut vatra în pădurea  Eforie și că, odată cu secarea apei și din cauza unei epidemii de ciumă, în timpul căreia mulţi localnici au pierit, boierul Lipănescu, deţinătorul  unei moșii imense în zona Bangu, şi-a adus clăcași în jurul conacului şi a ridicat o biserică în 1810.

        Parohia Lipăneşti se află în satul Lipăneşti, în centrul comunei Lipăneşti, din care fac parte satele: Şipotu, Zamfira şi Satu Nou. În satul Zamfira se află şi Mănăstirea Zamfira. Parohia Lipăneşti a luat fiinţă în 1942 prin separarea de parohia Şipotu.

      Biserica parohiei Lipănești a fost construită din zid, în formă de navă, cu o turlă în partea de apus. Nu există documente din care să reiasă numele celui care a construit-o şi al preotului care a slujit la început. După aproape un secol de existenţă, a fost necesară o renovare în anul 1900, iar mai târziu a fost refăcută din temelie. Au fost dărâmate zidurile din mijlocul  bisericii şi turla din partea de apus, făcându-i-se  abside, turlă pe mijloc şi două turle mici în partea de apus, locaşul având acum formă de cruce. Pictura a fost realizată de pictorul Petrică Rădulescu, din Ploieşti, tot atunci fiind adăugată şi o tindă din lemn. A fost sfinţită la 10.XII.1939 de către arhimandritul I. Scriban, în vremea P.F. Părinte Patriarh Nicodim, preot fiind Tiberiu Râpeanu.

       Biserica a avut de suferit în urma cutremurului din 10.XI.1940 şi a fost renovată pentru a treia oară între anii 1942-1943, lucrările fiind începute în timpul preotului Tiberiu Râpeanu şi încheiate în timpul preotului Teodor Costache, patriarh fiind tot P. F. Părinte Nicodim Munteanu. În 1953 s-a introdus încălzirea cu gaze, iar în 1956, curentul electric. Un al doilea cutremur, cel din 4.III.1977 a distrus parţial biserica, fiind necesare alte consolidări. S-a extins şi pridvorul, dându-i-se forma actuală. Pictura a fost refăcută în anul 1985 de pictorul Emil Stoica, din Zâmbroaia, iar resfinţirea a avut loc la 27.VIII.1985, în timpul P. F. Părinte Patriarh Iustin Moisescu. La îndemnul preotului Samoilă Ştefan, a fost restaurată pictura de pictorul Ene C. Ion şi de ucenicul său, Safca Ionuţ, din Tulcea. Resfinţirea s-a făcut în timpul păstoririi P. F. Părinte Patriarh Teoctist, de către P.S. Teodosie Snagoveanul, la data de 14.X.1997. Alături de hramul iniţial, Adormirea Maicii Domnului, de atunci se prăznuieşte şi al doilea hram, Sfânta Cuvioasă Parascheva.

      Cimitirul a fost la început în curtea bisericii în partea de sud, apoi a fost mutat în partea de nord, extinzându-se de mai multe ori. Aici sunt înmormântați doi dintre preoții slujitori  în această biserică: Costache Teodor şi Andrei Gheorghe. În curtea bisericii există şi un monument ridicat în cinstea eroilor din cele două războaie mondiale. Ca preoţi slujitori se cunosc „popa” Gheorghe, Teodorescu Atanasie, Râpeanu Tiberiu (1935-1942), Costache Teodor (1942-1954), Andrei Gheorghe (1954-1992), Samoilă Ştefan (1992-1998), care slujeşte acum în parohia Şipotu. Din anul 1998, slujeşte aici părintele Marin Adrian.

       Prima pisanie este aceasta:

    „Această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anul 1810 de către Ion şi Sultana Lipănescu. Pe parcursul anilor a fost restaurată şi modificată din formă de navă în formă de cruce. Ultima reparație capitală s-a făcut în urma cutremurului din 4.III.1977, când a fost mărit şi pridvorul. S-a repictat în anul 1985 de către Stoica Emil din  Zâmbroaia, Prahova. Toate aceste lucrări s-au făcut la îndemnul preotului paroh Gheorghe Andrei, cu ajutorul enoriaşilor, în timpul păstoririi P.F. Părinte Patriarh Iustin Moisescu. S-a resfinţit la data de 27.VIII.1985.”

      Ultima pisanie este aceasta:

   „În anul 1997 s-a restaurat pictura bisericească, la îndemnul preotului paroh Samoilă Ştefan, al epitropului Dobrin Nicolae, având și contribuţia enoriaşilor acestei parohii. Lucrările au fost executate de pictorul Ene C. Ion, din Bucov - Prahova, ajutat de ucenicul său, Safca Ionuţ, din Tulcea. S-a făcut resfinţirea în zilele păstoririi P.F. Părinte Patriarh Teoctist, de către P.S. Teodosie Snagoveanul la data de 14 octombrie 1997”.